Unitate de primiri urgenţe 24/7

(022) 000 700

română русский english

Departamentul cardiologie intervențională

Cardiologia intervențională reprezintă o combinaţie între cardiologia clasică și chirurgia cardiacă, ce are beneficii mari și riscuri minime pentru pacienţi. Cu ajutorul tehnologiei de ultimă generaţie, medicii soluţionează alternativ cazuri pe care medicina tradiţională le-ar fi tratat cu bisturiul.

 

    • Revascularizarea în infarct miocardic acut;
    • Coronarografii diagnostice;
    • Cateterism cardiac drept-stâng;
    • Ventriculografii;
    • Aortografie clasică;
    • Angioplastie coronariană cu balon POBA);
    • Angioplastii cu implantare de stent metalic (BMS);
    • Angioplastii cu implantare de stent farmacologic (DES);
    • Angioplastie cu implantare de „carcasă” bioresorbabilă (BVS);
    • Tratament intervențional al anevrismelor de aortă;
    • Implantare minim invazivă de valvă aortală (TAVI);
    • Reparația minim invazivă de valvă mitrală (mitral clip);
    • Corecția minim invazivă a malformațiilor congenitale cardiace – închiderea de defect septalatrial, defect septal ventricular, canal arterial persistent (BATALOFF), stenoza de arteră pulmonară, coarctație de aortă etc.

     

    • CORONOGRAFIA

      Este o tehnică de diagnosticare care prevede examenul radiografic al arterelor coronare cu scopul de a depista eventuale anomalii de circulație sanguină. Prin imaginile coronarografice, medicul cardiolog identifică obstacolele în calea curgerii normale a sângelui prin arterele coronare. Acestea apar sub aspect de stenoze (îngustări ale arterelor) sau emboluri (cheaguri de sânge). Prin această procedură se poate stabili cu o mare precizie numărul, localizarea și severitatea leziunilor vasculare.

       

      Indicații:

      Atunci când se suspectează prezența unui infarct miocardic
      sau a anginei pectorale caracterizate prin:

      durere toracică persistentă
      (angina pectorală)

      modificări pe electrocardiogramă (ECG)

      lipotimii, sincope (leșinuri sau pierderi ale stării de conștiență) la pacienți care au factori de risc cardiovascular, cum ar fi hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul zaharat;

      anomalii ale examenelor de laborator – creșteri ale enzimelor cardiace (troponine, creatinfosfokinaza, etc).

      Mod de efectuare

      Coronarografia se efectuează în sălile de angiografie, în condiții sterile, sub anestezie locală. În timpul intervenției, pacientul rămâne conștient și poate vorbi cu medicul, fiind conectat în permanență la aparate de vizualizare și înregistrare a parametrilor vitali.

      Medicul cardiolog specializat în cardiologie intervențională alege calea de acces vascular – la nivel inghinal (artera femurală), sau radial – la încheietura mâinii, și apoi face anestezia locală pentru puncția arterei. Prin orificiul de dimensiune milimetrică, medicul cardiolog introduce în artera aleasă un tub gol (teaca arterială), prin care va introduce apoi o serie de sonde, tuburi subțiri, cu care avansează sub observare radioscopică până la originea arterelor coronare.

      Folosind aceste tuburi, medicul examinator injectează substanța de contrast pe bază de iod, care realizează vizualizarea arterelor coronare și, prin expunerea la raze X, urmărește fluxul sanguin și eventualele îngustări ale vasului.

      Dacă în timpul investigației se observă obstacole în calea curgerii normale a sângelui, se recomandă efectuarea unei angioplastii coronariene cu balon sau cu un stent. Se montează stenturi coronariene, astfel restabilind circuitul sanguin. La finele investigației, la locul de puncție se face compresiunea arterei folosite, montând un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 12-24 de ore, pentru a evita sângerările. Indiferent de calea de acces arterial (femural sau radial), pacientul urmează să respecte repaus la pat timp de câteva ore.

      În mod normal, coronarografia durează între 30 de minute și o oră, iar imediat după intervenție, pacientul poate mânca și bea normal.

    • Riscuri

      • apariția de hematoame la locul de puncție;
      • palpitații (aritmii) sau leșinuri;
      • infarct miocardic (șansa de 1/10000 de pacienți);
      • alergia la substanța de contrast sau unele medicamente.

      CUM SĂ EVITĂM ACESTE RISCURI?

      Până la intervenție

      • Efectuați recent o electrocardiogramă (ECG) și o ecocardiografie;
      • Efectuarea coronarografiei se face doar la indicația clară dată de medic;
      • Când examenul are loc dimineața, nu mâncați deloc în acea dimineață, nu fumați și nu consumați apă;
      • Anunțați despre schema de tratament medicamentos pe care o urmați, deoarece anumite remedii pot fi oprite de către medicul cardiolog intervenționist.

      După intervenție

      • Consumați cel puțin 2 litri de apă în perioada imediat următoare intervenției pentru „spălarea" substanței de contrast din circuitul sanguin;
      • După 12-24 de ore post-intervenție, se scoate pansamentul și se verifică locul puncției;
      • Se practică o ECG de control;
      • Uneori se efectuează analize de sânge pentru funcția renală (creatinină, uree);
      • Nu întrerupeți medicația prescrisă fără acordul medicului intervenționist al clinicii unde ați fost tratat.

      După această procedură de diagnostic și tratament, urmează să primiți un rezultat scris alături de un CD cu imaginile intervenției.

    • Angioplastia coronariană

      Este o procedură în care intervenția se face pentru a lărgi artera coronară care este blocată sau îngustată de către o placă de aterom. Pentru aceasta se realizează fie o dilatație cu balon, fie se montează un stent.
      Angioplastia coronariană este o procedură nechirurgicală (minim invazivă), la care se recurge în mod obișnuit pentru tratamentul anginei pectorale, a durerii toracice ce însoțește afecțiunile cardiace. În cazuri de urgență, această procedură poate fi folosită pentru tratamentul infarctului miocardic acut.

      Deoarece are un risc mult mai scăzut, este mai puțin costisitoare și nu necesită o perioadă de restabilire, angioplastia coronariană percutană are mari avantaje față de tratamentul chirurgical, iar cel asistat poate să revină la muncă în zilele următoare. Procedura este la fel de eficientă, atât la bărbați, cât și la femei, se poate face la orice vârstă, chiar după 80 de ani.

       

      Mod de efectuare

      Angioplastia coronariană este o continuare a coronarografiei, în cazul în care aceasta din urmă a descoperit îngustări critice (stenoze de >70%) ale arterelor coronare.

      Ca și la coronarografie, pacientul rămâne conștient pe tot parcursul intervenției, el fiind conectat continuu la aparate de vizualizare și înregistrare a datelor.

      Medicul intervenționist alege calea de acces vascular la nivel inghinal (artera femurală) sau radial (la încheietura mâinii) și apoi face anestezia locală pentru puncția arterei.

      Prin orificiul milimetric se introduce în artera aleasă un tub gol (teaca arterială), prin care se trec apoi o serie de sonde, tuburi subțiri, cu care avansează sub observare radioscopică până la originea arterelor coronare. Prin catetere se injectează substanța de contrast care realizează opacifierea arterelor coronare și, prin expunerea la raze X, se observă fluxul sanguin și eventualele blocaje. În funcție de numărul și gravitatea stenozelor, se alege tratamentul optim – angioplastie (dilatare) cu balon, fie se montează un stent.

      Angioplastia cu balon
      Odată ce s-a identificat și localizat stenoza, considerată responsabilă de simptomele pacientului, se introduce un cateter special, prevăzut cu un balon, care este poziționat la nivelul zonei de stenoză. Prin umflarea balonului se produce dilatarea zonei de stenoză și a pereților arterei coronare, reușind astfel refacerea fluxului prin artera stenozată.

      Angioplastia cu stent
      Dilatarea cu ajutorul balonului poate fi o soluție insuficientă pentru refacerea circuitului coronarian, de aceea se recurge la implantarea unui stent. Stentul este un tub în formă de rețea metalică cilindrică, conceput pentru a menține artera deschisă pentru ca sângele să circule.

      Ele pot fi acoperite cu polimeri care conțin diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ, pentru ca pe parcurs să nu se producă restenozarea.

      În cadrul spitalului nostru, angioplastia coronariană se poate realiza în aceeași intervenție cu coronarografia. Oferim pacienților alternativa de a se trata printr-o singură intervenție, cu riscuri minime.

      Pacientului i se va indica să rămână în repaus la pat, întins, să evite a îndoi piciorul sau mâna. În mod normal, angioplastia coronariană durează între 30 de minute și 1 oră, după care pacientul poate mânca și bea normal.

    • Riscuri

      • alergia la substanța de contrast sau unele medicamente;
      • apariția palpitațiilor (aritmii) sau a leșinurilor;
      • infarct miocardic (șansa de 1/10000 de pacienți) ;
      • apariția de hematoame la locul de puncție.

      CUM SĂ EVITĂM ACESTE RISCURI?

      Până la intervenție

      • Faceți câteva analize de sânge: hemoleucogramă desfășurată pentru depistarea anemiei și sindromului inflamator, determinarea ureei, creatininei și a indicilor de coagulare;
      • Efectuați recent o electrocardiogramă (ECG) și examenul ecocardiografic;
      • Efectuarea coronarografiei se practică doar dacă există clare indicații medicale, emise de către medicul cardiolog.
      • Dacă urmează să fiți examinați dimineața, nu mâncați deloc în acea dimineață, nu fumați și nu consumați apă.
      • Anunțați medicul intervenționist despre schema de tratament medicamentos pe care o urmați încă de la programare. Anumite tratamente medicamentoase pe care le urmați pot fi oprite de către medicul intervenționist.

      După intervenție

      • Îndată după intervenție se recomandă să consumați cel puțin 2 litri de apă pentru a „spăla” substanța de contrast din circuitul sanguin.
      • La 12-24 de ore post-intervenție se scoate pansamentul și se verifică locul puncției.
      • Se face o ECG de control;
      • Uneori se cere a face analize de sânge pentru a urmări excreția renală (creatinină, uree).

      După această procedură de diagnostic și tratament urmează să primiți un rezultat scris alături de un CD cu imaginile intervenției.