COLOSCOPIA

• Colposcopia este o investigație imagistică de inspecție a vulvei, vaginului și a colului uterin;
• Se realizează cu ajutorul colposcopului: un microscop stereoscopic binocular cu lumină puternic focalizată, prevăzut cu o minicamera, cu ajutorul căreia sunt înregistrate imaginile;
• Este nedureroasă, dar poate fi resimțit un disconfort trecător;
• Neinvazivă, neiradiantă și nu necesită anestezie sau spitalizare;
• Durează între 10 si 20 de minute (în lipsa biopsiei);
• Pacienta primește rezultatul pe loc.

De ce e importantă colposcopia?

• Obiectivul principal este să identifice patologia cervicală potențială;
• Permite vizualizarea leziunilor ce nu pot fi vizibile cu ochiul liber, datorită lupei care mărește imaginea de 2-60 de ori;
• Permite prelevarea de țesut biopsic pentru examinarea histopatologică, atunci când se identifică leziuni ale colului uterin.
• Videocolposcopia are avantajul de procesare a imaginilor obținute și le transmite pe monitor, astfel încât pacienta le poate viziona în timp real; imaginile pot fi memorate, stocate și transmise pacientei.

Ce presupune colposcopia?

• Medicul explică pacientei cum se va desfășura procedura, apoi pacienta se întinde pe masa ginecologică;
• Inițial, medicul observă cu ochiul liber aspectul vulvei, apoi va deschide pereții vaginali cu ajutorul unui speculum și va poziționa colposcopul la intrarea în vagin;
• Examinarea colului uterin cu ajutorul colposcopului, în 3 faze consecutive:

  1. examinarea directă;

  2. examinarea după badijonarea cu acid acetic (oțet), pentru a îndepărta mucusul cu care este acoperită mucoasa colului;

  3. examinarea după badijonarea cu soluție Lugol (iod) - testul Lahm-Schille;

• Aceste badijonări au rolul de a evidenția zonele cu transformări atipice, care se colorează diferit față de cele normale.
• Dacă se depistează zone modificate, din ele se recoltează proba debiopsie, care va pune diagnosticul de certitudine al leziunilor precanceroase sau canceroase;
• Dacă este necesară prelevarea de țesut de la nivelul porțiunii interioare a colului (endocol), se va efectua chiuretajul endocervical, utilizându-se chiureta (în cazul în care nu se vede întreaga leziune la colposcopie).

Când se recomandă colposcopia?

• Se recomandă efectuarea ei la 10 zile după terminarea menstruației;
• Este recomandată, de obicei, în urma unui rezultat anormal la Pap-test, când sunt necesare investigații suplimentare ale colului uterin;
• Nu este contraindicată în timpul sarcinii, însă biopsia (daca este necesară) poate cauza hemoragie abundentă.

* Procedura biopsiei este descrisă ca o senzație de crâmpă, care este contracarată prin administrarea unui analgezic (ibuprofen), înaintea efectuării colposcopiei.

Cum te pregătești pentru colposcopie?

• Nu necesită pregătire specială;
• Anunță medicul dacă:

  — ești alergică la medicamente;

  — ești sau ai fost în tratament pentru o infecție vaginală, cervicală, pelviană;

  — ești însărcinată;

  — ai sângerări anormale.

• Dacă simți un disconfort puternic în timpul examinării, anunță medicul;
• Încearcă să te relaxezi în timpul investigației, respirând adânc și rar;
• În prima săptămână de la efectuarea unei colposcopii este normală prezența sângerărilor sau a unei secreții vaginale.

Care e următorul pas după colposcopie?

• În urma colposcopiei cu biopsie țintită, se obține diagnosticul de certitudine prin examinarea histopatologică;
• Se poate efectua o conizație a colului uterin - procedeu biopsic secundar, prin care se îndepărtează chirurgical o porțiune cu aspect modificat patologic, de forma unui con (reprezentând totodată un act terapeutic).

• Despre Histeroscopie
• Recomandări

• HISTEROSCOPIA

  • Metoda de explorare și operare a cavitații uterine, a orificiilor tubare, colului și vaginului cu ajutorul histeroscopului (instrument optic foarte subțire, 3-8 mm, conectat la o unitate video printr-o sursa de lumină cu fibră optică);
  • Prin histeroscop pot fi introduse, la nevoie, instrumente pentru biopsie, electrocauterul, instrumente chirurgicale;
  • Nedureroasă (se resimte un disconfort ușor), neiradiantă, mini-invazivă;
  • Necesită anestezie generală sau locală; necesită spitalizare de scurtă durată (1-2 zile);
  • Durata totală: cca. 30 minute (cu extensie la 90 minute, în funcție de necesitați);
  • Recuperare rapidă și nevoie minimă de medicamente postoperatorii.

  De ce e importantă histeroscopia?

  
  • Obiectivul principal este să identifice patologia cervicală potențială;
  • Permite vizualizarea leziunilor ce nu pot fi vizibile cu ochiul liber, datorită lupei care mărește imaginea de 2-60 de ori;
  • Permite prelevarea de țesut biopsic pentru examinarea histopatologică, atunci când se identifică leziuni ale colului uterin.
  • Videocolposcopia are avantajul de procesare a imagini lor obținute și le transmite pe monitor, astfel încât pacienta le poate viziona în timp real; imaginile pot fi memorate, stocate și transmise pacientei.

  Ce presupune histeroscopia?

  • Pacienta este întinsă pe masa ginecologică în poziție clasică; se introduce speculumul pentru deschiderea pereților vaginali și se dezinfectează colul uterin;
  • Apoi este introdus histeroscopul prin vagin și cervix (col uterin), în uter;
  • Cu ajutorul unui sistem special de irigare se pompează un lichid (numit mediu de distensie) ce va dilata cavitatea uterină și va permite o vizualizare mai bună în interior.
  • Are loc inspecția propriu-zisă, în care medicul caută eventualele anomalii și ia o probă de țesut pentru a fi examinată în laboratorul de histopatologie;
  • În cazul în care se constată anomalii, medicul introduce în același timp un histeroscop operator (rezectoscop), prin care se introduc instrumentele chirurgicale necesare, care finalizează intervenția;
  • Pentru histeroscopia operatorie, histeroscopul este înconjurat de o teacă, care permite alunecarea în interior a instrumentelor chirurgicale;
  • După intervenția operatorie, pacienta este monitorizată pentru câteva ore, cel mult 1 zi.

  * Rezultatele sunt trecute în scrisoarea medicală primită de pacientă la externare (rezultatele examenului histopatologic sunt gata în 10-15 zile de la efectuarea acestuia).

  Când se recomandă histeroscopia?

  • Se recomandă efectuarea ei după menstruație;
  • În diagnosticarea și tratarea unui număr semnificativ de afecțiuni uterine:
    sinechii uterine, polipi endometriali, fibroame uterine submucoase, sângerări uterine anormale, malformații uterine, proceduri de infertilitate sau sterilizare, avorturi repetate, sterilet deplasat, suspiciune de cancer de col uterin;
  • Contraindicații: nu este indicată în graviditate sau în prezența unei infecții vaginale sau urinare.

• Cum trebuie să vă pregătiți pentru histeroscopie?

  Înainte de efectuarea histeroscopiei, medicul dumneavoastră vă poate prescrie un examen ginecologic general, care îi permite să examineze pereții vaginului şi partea vaginală a colului uterin. Pentru a exclude posibilitatea infecției tractului genital, în cursul căreia histeroscopia este contraindicată, medicul ar trebui să preleveze frotiul bacteriologic din vagin.

  O descriere detaliată a modului în care se prelevează frotiul din vagin, cum să vă pregătiți pentru această examinare, şi ce ar putea însemna rezultatele acestui test este prezentată în articolul: Frotiul bacteriologic din vagin.

  Histeroscopia este absolut contraindicată în timpul sarcinii; din aceste considerente, dacă bănuiți că ați putea fi gravidă, spuneți medicului dumneavoastră despre acest lucru, înainte de test, şi efectuați testul de sarcină.

  Dacă v-au prescris efectuarea histeroscopiei:

  1. Renunțați la contactele sexuale pentru 1-2 zile, înainte de efectuarea investigației;
  2. Cu o săptămână înainte de investigație, nu aplicați spălături vaginale şi abțineți-vă de la utilizarea oricăror produse de igienă intimă. Spălați-vă doar cu apă caldă;
  3. Cu o săptămână înainte de examinare, întrerupeți utilizarea oricăror medicamente sub formă de supozitoare vaginale, de tablete sau de spray-uri, cu excepția cazurilor în care utilizarea lor înainte.

  Este oare nevoie să vă internaţi în spital pentru efectuarea histeroscopiei?

  În cele mai multe cazuri, internarea în spital pentru histeroscopie nu este necesară, dar, dacă în timpul histeroscopiei se planifică înlăturarea unui polip sau o altă intervenție chirurgicală, poate fi necesară spitalizarea pentru câteva zile.

  Recomandări pentru perioada de după histeroscopie:

  Timp de câteva zile după histeroscopie pot apărea unele eliminări scunde, sângeroase sau mucoase, din vagin. De asemenea, sunt posibile unele dureri minore în zona perineului sau în abdomenul inferior. De regulă, aceste simptome dispar repede şi nu necesită niciun tratament special. În cazul durerilor severe, puteți administra preparate analgezice (de exemplu, 1 comprimat de Ibuprofen).

  În primele 2-3 zile după histeroscopie nu se permite:

  • Să aveți contacte sexuale;
  • Să utilizați tampoane vaginale (puteți utiliza doar absorbante obişnuite);
  • Să aplicați spălături vaginale.
  • Să faceți baie, să mergeți la saună sau la baia cu aburi (puteți lua un duş).

  Complicații şi consecințe posibile ale histeroscopiei

  Histeroscopia nu dereglează capacitatea unei femei de a concepe un copil, în viitor.

  Adresați-vă neapărat medicului ginecolog, dacă peste câteva zile după histeroscopie v-au apărut sângerări abundente sau eliminări vaginale purulente, febră, frisoane, dureri abdominale severe.

VIRUSUL PAPILOMA UMAN (HPV)

Fiecare femeie activă sexual este expusă riscului de a se infecta cu tipuri oncogene de HPV care duc la cancer cervical. Infecțiile HPV persistente pot duce la dezvoltarea leziunilor preinvazive, numite neoplazii cervicale intraepiteliale (CIN). În cazul dacă infecția persistă, leziunile CIN pot progresa până la cancer de col uterin timp de 10 ani.

Circa 40 tipuri de HPV afectează mucoasa genitală, iar 15 tipuri au fost clasificate ca oncogene. Tipurile de HPV cu risc oncologic crescut (highrisk HPV - 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 68, 69, 73, 82) pot cauza anormalități de grad scăzut la nivelul celulelor cervixului.

Toate femeile, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 61 de ani, sunt îndreptate să efectueze screeningul colului uterin cu un interval de 2 ani.

Cum se efectuează screeningul cancerului de col uterin?

Examenul citologic (Testul PAP)

Cu ajutorul unei spatule se ia o mică cantitate de celule de pe colul uterinşi din canalul cervical, întins pe o lamelă de microscop, care se examinează în laborator pentru a depista celule anormale.

Testul în mediul lichid

Celulele sunt colectate de la nivelul colului uterin şi sunt plasate direct într-o fiolă cusoluție conservantă, în loc să fie întinsă pe o lamă de microscop. Fiola este apoi trimisă în laborator, unde se prepară un monostrat de celule pe o lamă de microscop.