Departamentul cardiologie

Departamentul de cardiologgggggggggggggie in cadrul Centrului de Medicină intervențională Novamed a fost conceput ca un Centrul de excelență în cardiologia modernă și reprezintă un sistem integrat de servicii medicale cardiologice, pornind de la consultații în regim de ambulator până la intervenții cardiovasculare intraspitalicești de maxima complexitate.

Echipa noastră este compusa din medici cardiologi de înaltă performanță profesională cu aptitudini și abilități practice formate în cadrul unor centre mediciniste de prestigiu din țară și din străinătate, asistați de un personal medical auxiliar competent și sensibil. Suntem dotați cu aparataje diagnostice și utilaj medical de ultima generație cu posibilitatea efectuării unei game variate de investigații de specialitate.

Departamentul cardiologic oferă servicii medicale performante într-un mediu conceput și dezvoltat în jurul pacientului. Ne adresăm tuturor pacienților cu boli cardiovasculare, în orice fază a maladiei și care au nevoie de servicii cardiologice complete de la prevenție pana la intervenții endovasculare complexe și reabilitare post-intervențională plenară.
În cadrul serviciului nostru pacienţii vor avea întotdeauna parte de cea mai bună îngrijire medicală. Suntem mereu la curent cu ultimele descoperiri din domeniul medical şi dorim să utilizăm toate aceste noutăţi ştiinţifice şi tehnologice pentru a garanta sănătatea celor care apelează la serviciile noastre.

Misiunea noastră este practicarea cardiologiei în condiții de maximă competență, siguranță și precizie în vederea stabilirii diagnosticului, selectării și aplicării strategiei terapeutice optime pentru fiecare pacient în parte.

Centrul de excelență în cardiologie Novamed de la Chișinău dispune de staționar și respectiv o unitate de terapie intensiva pentru monitorizarea pacienților critici. Toate saloanele sunt dotate cu aparatura moderna de supraveghere continuă a parametrilor vitali, respectiv de un sistem integrat de monitorizare continuă a pacienților internați. Fiecare salon este modern mobilat și dispune de grup sanitar propriu cu dus, instalatie de climatizare, TV cu cablu, telefon, internet wireless.

Lista de servicii oferite pacienților de Centrul de excelență în cardiologie Novamed:

- Consultația cardiologului
- Electrocardiograma de repaos in 12 derivații (ECG)
- Holter monitorizare ECG
- Monitorizarea ambulatorie automată a tensiunii arteriale (MAATA)
- Ecocardiografia (Eco-CG)
- Testul de efort
- Testul de înclinare
- Coronarografia (vezi Departamentul de Cardiologie intervențională)

Pentru efectuarea oricărei investigații din cele enumerate puteți apela la numărul de telefon 022 000 700 și face o programare sau cere informații suplimentare. Vom fi bucuroși să vă oferim serviciile noastre în fiecare zi de luni pînă vineri, între orele 08:00 – 18:00.

DEFINIȚII UTILE BENEFICIARULUI DE SERVICII ALE DEPARTAMENTULUI DE CARDIOLOGIE

• ECG
• Holter ECG
• MAATA
• Eco-CG
• Testul de efort
• Testul de inclinare

• Electrocardiograma de repaos în 12 derivații

  Electrocardiograma (ECG) este un test ce masoară impulsurile electrice ale inimii. Un sistem natural electric, face ca mușchiul inimii să se contracte și să pompeze sangele către plamani și restul corpului. Activitatea electrică a inimii poate fi detectată de la nivelul pielii prin niste mici discuri metalice, denumite electrozi. In timpul electrocardiogramei electrozii sunt atasati de piele la nivelul toracelui, brațelor și picioarelor. Aceștia sunt conectați la un aparat ce transformă impulsurile electrice într-o reprezentare grafica, pe care o înregistrează pe hartie, si, mai apoi, este analizată de catre medic.

  Electrocardiograma este indicată pentru:
  * evaluarea unei dureri de piept
  * evaluarea disritmiilor (tulburări de ritm cardiac)
  * diagnosticarea hipertrofiei ventriculare (îngroșarea mușchiului inimii)
  * monitorizarea eficienței și a efectelor secundare ale unor medicamente
  * verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defibrilatoare) implantate in inima cu scopul de a menține regulat ritmul acesteia.

  Pregătirea pentru ECG – nu necesită o pregătire specială.

  Mod de efectuare
  Electrocardiograma este efectuată de obicei de către un cadru medical, iar rezultatul este interpretat de către un medic. Pacientul primeste de obicei ECG-ul ca dovadă a examinării sale. Înainte de efectuarea ECG-ului, pacientul trebuie să-și îndepărteze hainele de pe jumătatea superioara a corpului, de la nivelul mâinilor și a picioarelor. Zonele de la nivelul pieptului, mâinilor și a picioarelor unde vor fi plasați electrozii, sunt curatate si eventual rase, pentru a furniza o suprafata curată si netedă. Între piele si electrozi poate fi plasat un gel special sau niste mici tampoane îmbibate cu soluție, pentru a inbunatați conducerea impulsurilor electrice. Pe durata efectuarii testului, pacientul nu trebuie să se miște sau să vorbească. Pentru rezultate optime, pacientul trebuie să stea întins, nemișcat și să respire normal. O electrocardiograma durează în medie 5 până la 10 minute.

  De retinut!
  Electrocardiograma este o investigație nedureroasă. Electrozii și gelul pot fi reci atunci când sunt aplicati. Pielea și părul pot fi trase atunci când electrozii sunt îndepărtați, ceea ce poate crea un mic disconfort.

  Riscuri
  Nu există riscuri asociate cu efectuarea unei electrocardiograme. Electrozii detectează numai impulsurile produse de inimă. Prin corp nu trece nici un curent electric provenit de la aparat, deci nu există riscul de electrocutare.

• Holter monitorizare ECG

  Un monitor Holter este un dispozitiv care înregistrează în mod continuu ritmul inimii în timpul activităților de zi cu zi, de obicei pe o perioadă de 24 ore. Mai este numit și "electrocardiograma ambulatorie", fiind identică cu cea clasică, cu singura deosebire că aparatura nu este fixă ca în cabinetul de cardiologie, ci este mobila - o purtați cu dumneavoastră. Monitorul Holter înregistrează ritmul inimii prin intermediul unor electrozi plasați pe piept. Electrozii sunt senzori mici cu folie adeziva conectați prin fire de un monitor. Monitorizarea Holter ECG vă ajută să aflați cum raspunde inima dumneavoastră la activitatea normală sau la folosirea anumitor medicamente.

  De ce se face monitorizarea Holter ECG ?
  Exista multe motive pentru care medicul poate solicita acest test :
  * pentru a ajuta la detectarea batailor neregulate ale inimii (aritmii cardiace)
  * pentru a ajuta la evaluarea durerii toracice
  * pentru a ajuta la verificarea activității inimii după un atac de cord
  * pentru a ajuta la verificarea activității inimii după ce a fost introdus un stimulator cardiac
  * pentru a ajuta la verificarea efectului folosirii unor anumite medicamente
  * pentru a ajuta la descoperirea cauzelor anumitor simptome, cum ar fi dificultăți de respirație, amețeli, stare de confuzie sau lesin

  Cum ar trebui sa va pregatiti pentru monitorizarea Holter ECG ?
  Purtați haine lejere, cu o camașă sau bluză cu nasturi în față. Este necesară eliminarea pilozitatii toracice în vederea explorării. Acest lucru va ajuta la menținerea electrozilor lipiți de piele. In afară de aceasta, nu există nici o pregătire specială pentru acest test.

  Cum se face monitorizarea Holter ECG ?
  Veți fi anunțat când va fi instalat și debranșat monitorul Holter. Mai întâi, pieptul va fi curațat și poate fi, de asemenea, ras. Pielea curată va ajuta ca electrozii să ramână lipiți până la terminarea testului. Tot procesul este nedureros. Vi se va spune ce sa faceti dacă oricare dintre electrozi se slabeste sau cade în timpul testului. Electrozii sunt atasați cu fire de un monitor portabil cu baterii. Monitorul este purtat într-o husă, care poate fi prinsă pe o curea în jurul taliei, pe umar sau după gât. În timp ce purtați monitorul Holter, continuați să desfasurați activitățile obisnuite. Vi se va cere să țineți un jurnal în care să notați activitățile dumneavoastră, medicamentele folosite, și simptomele aparute în timpul purtării monitorului. Este important sa păstrați monitorul uscat.
  * Nu faceți duș sau baie până când monitorul nu este scos
  * Este posibil să vă stergeți cu buretele, dar aveți grijă să nu se ude monitorul
  * Nu deconectați firele sau electrozii. Acest lucru va întrerupe înregistrarea.
  Notați orice fel de simptome aveți și momentul în care le aveți. Urmatoarele simptome sunt importante pentru a fi înregistrate:
  * durere în piept sau disconfort
  * dificultăți de respiratie apărute spontan
  * amețeli sau stare de confuzie
  * leșin
  * palpitații ale inimii (accelerare sau discontinuități ale bătăilor de inimă)

  Unele monitoare Holter au un buton "eveniment". Apasați acest buton atunci când aveți orice simptom enumerat mai sus. Atunci când este apăsat butonul EVENIMENT, acesta "marchează" în înregistrare.
  Reveniți la cabinetul unde vi s-a instalat monitorul, la ora la care ați fost programat. Monitorul și electrozii vor fi debranșați.

  Rezultatele testului Holter monitorizare ECG
  Înregistrarea va fi analizată de medic și de un computer care va tipari un raport. Medicul dumneavoastră va analiza raportul și jurnalul dumneavoastră și vă va explica semnificația rezultatelor.

• Monitorizarea ambulatorie automată a tensiunii arteriale (MAATA)

  MAATA (numită cîteodată impropriu “monitorizare Holter a tensiunii arteriale”) reprezintă un instrument modern, intrat în ultimul deceniu în practica medicală curentă, de evaluare a profilului tensional timp de 24 de ore. Datele privind tensiunea arterială măsurată prin MAATA se corelează mult mai bine cu severitatea şi evoluţia bolilor cardiovasculare decît valorile tensionale măsurate în mod obişnuit, în cabinetul medical. Ca urmare, atît diagnosticul, cît şi urmărirea tratamentului HTA prin monitorizarea ambulatorie este mult mai adecvată în multe situaţii clinice.

  Ce înseamnă MAATA din punct de vedere practic, pentru pacient?
  Pacientului i se montează la brîu un monitor (un aparat uşor, fixat cu cureluşe), conectat la o manşetă de tensiometru. Acestea sînt deobicei mascate de haine. Pacientul merge la domiciliu cu aparatul şi îl va purta timp de 24 de ore. In acest răstimp, pacientul este încurajat să-şi desfăşoare activităţile obişnuite şi să-şi autoadministreze medicamentele ca deobicei. Aparatul de monitorizare automată se va declanşa la intervalele programate (de ex. la 20-30 min. în timpul zilei şi la 30-45 min. în timpul nopţii. Cît timp manşeta se umflă (timp de maxim un minut), pacientul poate desfăşura majoritatea activităţilor obişnuite, doar braţul cu manşeta este bine să fie lăsat liniştit pe lîngă corp. In timpul nopţii, pacientul este încurajat să ignore prezenţa aparatului (majoritatea pacienţilor pot dormi chiar şi în aceste condiţii). A doua zi, pacientul se prezintă la ambulator, monitorul şi manşeta sînt demontate, iar datele înregistrate sînt descărcate imediat şi tipărite pe hîrtie.

  Ce date oferă monitorizarea ambulatorie automată a TA?
  Datele înregistrate prin MAATA sînt extrem de valoroase pentru evaluarea corectă a TA şi cuprind:
  * toate valorile tensiunii arteriale sistolice (“mari”) şi diastolice (“mici”), cu ora la care s-au înregistrat
  * toate valorile frecvenţei cardiace la momentul măsurătorilor
  * media valorilor tensionale (informaţia cea mai importantă) şi media frecvenţelor cardiace în timpul zilei şi în timpul nopţii
  * profilul tensional nocturn în comparaţie cu cel din timpul zilei (in mod obişnuit, TA trebuie să scadă cu cel puţin 10% în timpul nopţii, ceea ce frecvent nu se întîmplă la pacienţi diabetici, renali etc)
  * diferenţa dintre tensiunea sistolică şi cea diastolică (diferenţa mare este foarte relevantă pentru calitatea vaselor de sînge)
  * valorile extreme (foarte ridicate sau foarte joase) ale TA şi ale frecvenţei cardiace, cu ora la care s-au înregistrat.
  * valorile tensionale legate de anumite tipuri de activităţi/anumite perioade ale zilei

  La care pacienţi este indicată în mod special monitorizarea ambulatorie automată a TA?
  MAATA este foarte utilă în toate situaţiile de HTA diagnosticată sau bănuită, dar în special la:
  * Pacienţi fără medicaţie antihipertensivă la care diagnosticul de HTA este incert (s-au măsurat în condiţii obişnuite atît valori mari, cît şi normale)
  * Pacienţi la care TA este normală acasă şi la care medicul măsoară în mod constant valori tensionale mari (HTA “de halat alb”)
  * Pacienţi la care TA este în mod repetat crescută la domiciliu şi la care medicul măsoară frecvent valori tensionale normale (HTA “mascată”)
  * In situaţiile în care se bănuieşte prezenţa unei HTA mai severe în timpul nopţii
  * Pacienţi cu mare risc cardiovascular (cardiaci, diabetici, renali etc), la care evaluarea eficacităţii tratamentului antihipertensiv este imperios necesară
  * Pacienţi cu valori tensionale normale/cvasi-normale, care prezintă “crize hipertensive” în anumite condiţii de activitate
  * Pacienţi care relatează hipotensiune episodică, nedocumentată medical

• Ecocardiografia (Eco-CG)

  Este o procedură sigură şi comodă, de diagnostic a bolii cardiovasculare. Ecocardiografia deschide medicului o fereastră către inimă, prin care se pot diagnostica o mulţime de boli, astfel încât acestea să poată fi tratate corect.

  Care este principiul după care se lucrează?
  Ecocardiografia foloseşte ultrasunete, a căror semnal este decodificat pe un ecran şi permite vizualizarea tuturor structurilor cardiace: cele patru camere, valvele, vasele mari care intră şi ies din inimă şi ţesuturile din jurul inimii.

  Cine poate beneficia de o ecocardiografie?
  pacienţii, indiferent de vârstă, de la nou-născut şi până la vârstnic.

  De ce este nevoie de ecocardiografie?
  Doctorii utilizează ecocardiografia pentru a lamuri o „durere în piept”, pentru a diagnostica şi evalua o boală a valvelor cardiace, pentru a urmări un tratament într-o boală cardiacă cronică, şi, nu în ultimul rând, pentru a stabili dacă este nevoie de o intervenţie angiografică sau chirurgicală de urgenţă, sau în viitorul apropiat. Copiii şi adolescenţii pot avea nevoie de un examen ecocardiografic dacă sunt suspectaţi de o boală congenitală, pentru diagnostic şi stabilirea tratamentului sau a necesităţii unei intervenţii chirurgicale. Doctorul examinează bolnavul, îi ascultă inima, iar ecocardiografia îl lămureşte asupra unor sufluri cardiace, dacă există.

  Ce tipuri de ecocardiografie există ?
  

  1. Ecocardiografia transtoracică convenţională: sonda eco (numită transductor) se aplică pe pieptul bolnavului şi transmite ultrasunetele prin intermediul unui gel. Ultrasunetele sunt reflectate de ţesuturi şi sunt captate de aceeaşi sondă. Această informaţie este decodificată şi apare pe ecranul ecocardiografului, ca o poză a inimii, în mişcare.
  2. Ecocardiografia Doppler: înregistrează fluxul de sânge care curge prin inimă şi vase, şi poate măsura viteza, direcţia de curgere şi presiunea sângelui din camerele inimii şi din vase. În timpul acestei examinări pacientul aude un sunet care seamănă cu cel al maşinii de spălat.
  3. Ecocardiografia de stress: combină examenul ecocardiografic cu o probă de efort, fie pe bicicletă sau covor rulant, fie prin injectare de substanţe medicamentoase care fac inima să se comporte ca la un efort. Este foarte utilă în diagnosticul şi tratamentul bolii coronariene(cardiopatia ischemică sau boala arterelor inimii).
  4. Ecocardiografia de contrast: combină examenul ecocardiografic cu injectarea intravenoasă a unei substanţe de contrast, care permite vizualizarea mai bună a interiorului inimii. Este de mare ajutor în diagnosticul bolilor congenitale şi al bolii coronariene. Substanţa de contrast injectata este nedureroasă, nu dă alergie, şi nu are alte efecte adverse.
  5. Ecocardiografia transesofagiană: pacientul înghite o sondă eco miniaturală, care face posibilă vizualizarea inimii dinspre esofag, fără ca imaginea să fie împiedicată de oase, muşchi sau plămâni, ca in cazul ecocardiografiei transtoracice. Ecocardiografia transesofagiană permite doctorului să obţină imagini extrem de bune si necesare, obligatorii pentru evaluarea bolnavului cu accident vascular cerebral, a bolnavului care urmează să fie operat pe inimă sau în alte situaţii particulare.

  Ce fel de informaţii oferă ecocardiografia ?
  Ecocardiografia permite măsurarea dimensiunilor camerelor cardiace, a volumelor, a grosimii pereţilor. Funcţia de pompă (sistolică) a inimii este foarte bine evaluată prin această metodă, anume dacă activitatea muşchiului inimii este normală sau alterată, gradul de severitate şi cauza posibilei alterări. Aceasta măsurătoare poartă numele de fracţie de scurtare sau fracţie de ejecţie. Ecocardiografia face posibilă măsurarea grosimii si a funcţiei fiecărei valve cardiace, arătând dacă este normală, sau are cicatrici după o boală reumatismală, sau o boală infecţioasă, sau are depuneri de calciu (datorate vârstei). Cu aceste date se poate stabili dacă este nevoie de operaţie, sau este suficient tratamentul medicamentos. Ecocardiografia este extrem de utilă pentru evaluarea şi urmărirea protezelor valvulare biologice sau mecanice cardiace. Ecocardiografia este metoda de diagnostic pentru prolapsul de valva mitrală. Urmărirea acestor bolnavi este foarte importanta pentru a şti dacă apare insuficienţa mitrală, caz în care este nevoie de administrare de antibiotic la unele proceduri cu risc. Ecocardiografia este utilă pentru diagnosticul de pericardită (apariţia de lichid în sacul care înconjoară inima), si stabilirea momentului când acesta trebuie scos, sau dacă este suficient un tratament medicamentos. Ecocardiografia este de asemenea foarte utilă în bolile infecţioase ale inimii, în caz de suspectare de cheaguri sau tumori ale inimii, pentru măsurarea presiunii crescute din plămâni, şi alte situaţii.

  Cum este efectuat un examen ecocardiografic ?
  Ecocardiografia transtoracică este în totalitate nedureroasă. Pentru că sunetele nu se pot transmite dacă între sonda eco şi peretele toracic al pacientului este aer, se foloseşte un gel special, care se aplică pe piele. Ecocardiografia transesofagiană poate fi realizată doar prin înghiţirea unei sonde eco miniaturale, care alunecă pe esofag (calea alimentelor), şi nu împiedică în nici un fel respiraţia. Pacientul trebuie să fie nemâncat (total) de 4-6 ore. Pentru a micşora disconfortul dat de greaţa care apare la înghiţirea sondei, înainte se pulverizează un spray cu anestezic în gât. Uneori se poate administra şi intravenos un medicament de liniştire.

  Cât durează o ecocardiografie ?
  Un examen ecocardiografic durează în medie 30-45 minute.

  Este expus pacientul la radiaţii sau alte efecte dăunătoare?
  NU. Ultrasunetele nu sunt radioactive, nu sunt dureroase şi nu au alte efecte adverse.

• Testul de efort

  Indicatii:
  Proba de efort caută să precizeze, în cursul unui efort fizic, comportamentul principalelor variabile hemodinamice, care sunt: frecvența cardiacă și presiunea arterială și să detecteze existența unor simptome anormale (dureri toracice, stari de rău, palpitații) sau a unor anomalii electrocardiografice (tulburări de ritm sau tulburări de repolarizare ventriculară în faza de recuperare electrică) evidențiind o insuficiență coronariană).

  Tehnica:
  O electrocardiogramă este practicată mai întai în poziție șezând. Cu electrozii plasați la locurile cuvenite, pacientul efectuează un efort fizic pe o bicicletă ergometrică sau pe un covor rulant. Desfășurarea testului de efort este programată în funcție de bolnav și de informațiile dorite și obținute, prin creșterea rezistenței aplicate la pedala bicicletei sau prin accelerarea vitezei de acționare a covorului rulant și/sau a măririi pantei sale. În cursul probei, frecvența cardiacă, presiunea arterială și electrocardiograma sunt înregistrate în fiecare minut în mod sistematic, ori atunci când intervine un simptom, apoi în fiecare minut în timpul fazei de recuperare a efortului (aproximativ 6 minute) sau până la dispariția simptomului.

  Supravehere:
  Deși total lipsită de pericol în majoritatea cazurilor, proba de efort este practicata de către un medic specializat care dispune de un defibrilator și de un material de reanimare cardiorespiratorie adaptat. Proba nu necesita spitalizare.

  Rezultate:
  Proba de efort permite cuantificarea nivelului de efort care face să apară semne de ischemie miocardică, de angor sau alte modificari electrocardiografice. Existența, la efort, a diferite tulburari ale ritmului cardiac sau evoluția valorilor presiunii arteriale a unui pacient hipertensiv pot fi precizate.

• Testul de înclinare (cu masa înclinată)

  Descriere test
  Testul de înclinare reprezintă un test destul de simplu, foarte informativ și poate să detecteze care sunt cauzele pierderilor de cunoștință. Testul presupune ca un pacient să fie asezat pe o masă care, ulterior, se va înclina în sus. Initial, masa va fi în poziție orizontală, după care se va înclina la aproximativ 60-70 grade. Pe parcursul acestui test, pacientului i se va monitoriza pulsul, tensiunea arterială și simptomele prezente.

  De ce se face testul?
  Testul acesta a fost creat în vederea identificarii a uneia dintre cele mai obisnuite și frecvente cauze ale amețelii și lesinului și anume sincopa reflexă. Testul cu masă inclinată se mai efectueaza în cazul în care s-a demonstrat că o afecțiune de la nivelul inimii nu este cea responsabilă pentru survenirea leșinului. Sincopa reflexă este considerată ca fiind imposibilitatea sistemului nervos autonom (care este reprezentat de acea parte a sistemului nervos care controleaza toate activitatile vitale ce sunt involuntare, cum sunt, de pilda, bataile inimii) de a reacționa normal în cazul apariției unor modificari bruste. Când o persoană stă în picioare, se va scurge în extremitățile inferioare o anumită cantitate de sânge. În cazul în care sistemele adaptative ale corpului nu ar interveni, fenomenul acesta s-ar finaliza cu faptul că presiunea arteriala ar scadea. În mod normal, organismul va compensa acest lucru prin faptul că va trimite niste semnale până la nivelul inimii pentru ca aceasta să poată bate mai tare, iar vasele de sânge să se poată contracta. Mecanismele acestea, în totalitatea lor, vor contracăra scaderea tensiunii arteriale. În cazul în care ele nu au loc sau în cazul în care au loc mult prea încet, își va face apariția hipotensiunea posturala.

  Pregătirea pacientului
  Înainte ca acest test să poata fi efectuat, este posibil ca pacinetul să fie instruit sa întrerupă tratamentele care implica anumite medicamente și să postească. La fel, pacientul va fi rugat să golească vezica urinară și intestinul gros înainte de test.

  Cum se face testul?
  După ce este rugat să stea întins pe o masă, pacientul va fi legat de aceasta cu ajutorul unor centuri, după care masa este ridicata la 60-70 grade, pentru o perioada de o 20-60 minute. În lipsa reproducerii simptomelor la sfârșitul testului poate fi administrată o doză mică de Nitroglicerină oral. Pe parcursul acestui test, pacientului i se vor ține sub observație pulsul, tensiunea arterială și simptomele care pot aparea.

  Cum se simte testul?
  Testul care foloseste masa inclinata nu este unul dureros, dar, pe parcursul acestuia, pacienții pot să manifeste simptome care includ urmatoarele: transpiratie, greață, amețeli, la fel, poate să se reproducă leșinul. Toate aceste simptome vor fi înregistrate în timp ce se efectueaza testul, putând sprijini medicul în diagnosticarea cauzei unui anumit episod de pieredere a cunosctinței sau în cazul amețelilor.

  Riscuri
  Pe parcursul efectuarii acestui test cu masă înclinată, nu exista nici un risc major.

  Rezultate
  Testul cu masă înclinată are capacitatea de a confirma diagnosticul de sincopă reflexă, iar acest lucru este extrem de important fiindcă exista multe măsuri care sunt eficiente și pot rezolva cu succes aceasta afecțiune, putând duce la eradicarea sau macar la diminuarea simptomelor.